Spiritele amintirilor si al viitorului

Intr-o noapte de iarna tare geroasa,un tanar statea in casa si privea copacii ce-i apareau pe fereastra.Parca plangeau caci zapada ii tot apasa crengile in jos.Invatase in cele din urma sa iubeasc si toamna si iarna,caci amandoua erau reci iar sufletul lui era cald.Intr-o seara tare geroasa,cand el se ghemuia sub patura de frig,intuneric in camera,o lumina aparu pe fereastra iar el indraznind sa iasa de sub patura calduroasa,arunca o scurta privire spre geam.I se paru a fi luna,poate stele straluceau prea tare in acea noapte…era Spiritul Amintirilor.Se sperie tare pentru ca era genul de om care nu credea in spirite si astfel de povesti.Cu o voce foarte curata Spiritul ii spus:

-Sunt Spiritul Amintirilor.

-Ce doresti de la mine?

-Trecutul…te deranjeaza foarte mult,nu?

-Tu..tu de unde sti asta?

-Sunt un spirit,stiu totul despre fiecare om la care sunt trimis.

-De ce ai fost trimis la mine?

Pentru a-ti arata cateva amintiri…

Spiritul il apuca de mana si zbura amandoi deasupra caselor.

Se aflau deja in trecut…prima amintire era cea pe care o avea de cand incepu tanarul sa tina minte…era vorba despre tatal sau,momentele cand se juca cu tatal sau cand venea de la munca,era plin de bucurie si tatal sau se bucura atat de mult de fericirea fiului sau…l-a durut ca aceste jocuri au trecut si mersera mai departe.

Urmatoarea amintire era despre prietenii lui,despre clipele din copilaria lui cand era fericit alaturi de alti copii,si-i arata cand se juca,cand construia tunele din nisip,cand se juca cu mingea fara a sti vreo regula,cand conducea prima lui masinuta care era pe masura lui,cand era mic si grasut si alerga.Si aceasta amintire il facu sa lacrimeze pe tanar.

Cea de-a treia amintire era despre prima zi de scoala…era atat de emotionat copilasul…isi tinea mama strans de mana si analiza fiecare persoana nestiind ce urma sa se intample.Tanarul apuca doar sa auda clopotelul si sa vada copilul cand se bucura de bomboana ce o gasi pe banca in prima lui zi de scoala.

In cea de-a 4-a amintire spiritul ii arata primul moment cand el simti iubirea fata de o fata,ce-i drept era o iubire slaba si nu puternica si apoi urma sa-i arate momentul cand s-a indragostit cu adevarat si cand a inceput sa iubeasca ca si cum ar fi o masina fara frane….nu inceta sa se opreasca…aici incepu sa se tulbure sufletul lui si sa planga amarnic.

Spiritul disparu deodata si un alt spirit aparu:Spiritul Viitorului cel care avea sa-i arate viitorul.

-Eu sunt spiritul viitorului.

-Daca si tu imi vei arata lucruri ce-mi va tulbura sufletul as prefera sa pleci,iar Spiritul nu scoase nici o vorba .

I-a aratat toate lucrurile ce avea sa i se intample si planse amarnic si aici..de fericire,de tristete,din dragoste….si pleca si Spiritul Viitorului.

Ramas singur si cu soarele ce-i batea-n geam,tanarul se imbraca bine si iesi afara.Isi simtea sufletul obosit si intra in casa,isi facu un ceai tare fierbine si iarasi iesi afara.Facu o plimbare pe cararea din gradina luand in plin nametii de zapada si infruntand viscolul pe care nu-l simtea,simti ca lumea se invartea in jurul lui si incerca sa inteleaga ce doreau cele doua spirite sa-i arate.Amintirile fusera arzatoare,si tare era ornic de vechile trairi,isi dorea foarte tare sa fie ia copil insa viitorul il speria mult,tare mult.Isi dorea tot timpul sa mearga in trecut si sa schimbe unele lucruri,alteori isi dorea sa mearga in viitor sa vada ce se va intampla cu viata lui si sa-si vada consoarta insa ceva ii scapa…PREZENTUL.De mult timp,foarte mult timp uitase sa-l traiasca si asta putea sa-i distruga viata insa isi aduse tanarul aminte ca are de trait prezentul…ca prezentul e mult mai mult decat viitorul si de cat trecutul.Prin prezent putea retrai trecutul facand toate lucrurile care la facea in trecut si care il bucurau insa viitorul il lasa deoparte…era prea mult sa-si poata imagina viitorul,era imprevizibil.

Astfel cand trecutul isi facea prezenta il retraia in prezent facand tot ce-si dorea.

Avea si un sfat pentru cei ce avea sa-i citeasca poveste…

„Nu uitati prezentul,ca el trebuie sa-l traiti si nu lasat in ceata ca voi sa priviti in trecut sau sa va ganditi cum va fi viitorul,trecutul il puteti retrai in prezent iar viitorul e mult prea mult pentru om,asa ca trebuie lasat deoparte.Am simtit ca timpul se scurge mult prea repede si am inceput sa-l traiesc,sa-l apreciez,si sa imi doresc cat mai mult timp pentru a trai.”

Poveste scrisa dar nerecitita(pentru ca nu pot acum asa ca imi scuzati greselile),si pe care mi-a dorit sa o scriu vizionanda filmul A Christmas Carol deci de aici inspiratia…..nu-i prea reusita dar am simtit nevoia sa o scriu si daca asta mi-a adus gramul ala de ….nu de fericire de putina da putina de to placerea…am facut-o.

About valicristea93

Descoperiti voi pe parcurs ...
Acest articol a fost publicat în marca Vali Cristea. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s